,,Cât de plăcute sunt locaşurile Tale Doamne al puterilor...,,

Bun venit !

Învaţă...

Învaţă de la ape să ai statornic drum,
învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.

Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi
învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui
învaţă de la piatră cât trebuie să spui.

Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,
cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Învaţă de la toate,
- căci toate sunt surori,
cum treci frumos prin viaţă,
cum poţi frumos să mori.-Traian Dorz

marți, 2 iunie 2009

Bisericuţa cu hramul Sf.Ier.Nicolae şi Sf.M.Mc.Pantelimon din incinta Spitalului municipal Ep.N.Popovici-Beiuş

Situată in curtea Spitalului Ep. Nicolae Popoviciu Beiuş,această biserică este un loc de rugăciune si reculegere pentru personalul medical cât şi pentru bolnavii care se perindă prin acest spital.
Oraşul Beiuş este situat in partea de sud est a judeţului Bihor pe traseul drumului naţional DN 76 la 60 km de Municipiul Oradea,în depresiunea Beiuşului (Ţara Beiuşului) spaţiu cu o geografie complexă,drenat de Crişul Negru şi afluenţii săi care separă Munţii Pădurea Craiului şi ai Bihorului de Munţii Codrului si Momei.
Beiuşul vechi a fost o aşezare fortificată ca centru de voievozi şi de ţinut.Numele oraşului numai de la acel Ivan de Belenus din 1263,stăpân pe toata Valea Crişului Negru.
Din vechime Beiuşul a fost şi un important centru economic apoi cultural,de comercianţi,apoi bisericesc ca centru de protopopiat.Spitalul Municipal a fost zidit în perioada exilului Episcopului Nicolae Popoviciu în Beiuş în perioada 1940 şi dec 1944.
După anul 1945, lucrările de construcţii au fost sistate, rămânând de efectuat doar tencuielile şi finisările.După anul 1950 edificiul a fost donat de către Episcopia Ortodoxă Română Ministerului Sănătăţii care în cele din urmă la finalizat.
În anul 1994 Spitalul va primi numele Episcopului Nicolae Popoviciu.
Pe locul unde s-a ridicat acest edificiu(biserică) a existat o biserică ortodoxă cu hramul Sf. Trei Ierarhi ridicată in satul Ghighişeni in anul 1753 adusă in Beiuş in Curtea Spitalului Nou in anul 1931 iar in anul 1961 Episcopia Ortodoxă Oradea, cu ordinul 146/1961 dăruieşte Parohiei Vărăseni această biserică.S-a incercat în nenumărate rânduri readucerea ei dar din diferite motive nu s-a putut.
Începând cu anul 2002 prin numirea par.Pastor Hoza Ciprian aici ,acesta a încercat sa reînvie această oază de linişte sufletească înţelegând necesitatea ei având în vedere munca grea dintr-un spital şi nevoile bolnavilor pentru a avea liniştea sufletească pe care ne-o dorim atât de mult cu toţii.
Ridicată cu voia lui Dumnezeu in anul 2004 s-au început lucrările de construcţie la această biserică cu Hramul Sf. Ierarh Nicolae si Sf. Pantelimon.
Pe perioada anilor 2004 2005 s-a ridicat fundaţia din piatră de marmură de la Cresuia.
Intre anii 2005 2006 s-a adus lemnul de gorun de pe Valea Tărcăiţa şi s-a început fasonarea lui lângă sonda de apă termală din curtea spitalului de catre Ier. Gherontie.
Construcţia bisericii este toata din lemn masiv in formă de corabie respectându-se în interior tipicul de construcţie răsăritean in stil ardelenesc(16m L/6m l ,înălţimea 30m),ridicată de către meşteri din Maramureş (Bologa Gheorghe,Rednic Ioan,Rednic Petru, Ştefanca Ioan,Vasile,Ioan) iar ca meşter şindrilar pe Turcan Călaie (Soveja –Focşani).
In toamna anului 2006 1 octombrie s-a pus prima talpă a bisericii.iar pe 1 decembrie a fost ridicată in totalitate.În februarie 2007 s-au început lucrările de finisaje în interior iar în aprilie a fost gata în totalitate.
Icoanele sunt pictate pe lemn de tei de către pictorul din Mizieş Ionel Cuptor.Are un singur clopot făcut la Sângiorgiu de Mureş-120kg.Candelabrul si aplicele sunt toate din bronz confecţionate la Cluj.
Ca obiecte de valoare:o Sf. cruce din inox 1945 dăruita pentru vechea bisericuţă,Sf. Vase,Sf. Evanghelie,Sf . Cruce,trei candele,o cădelniţă toate din argint masiv si cumpărate de pe muntele Athos. Printre preoti slujitori la acest spital : Pr. Dorel Varga 1997-2002.
La ridicarea acestei biserici au contribuit personalul medical,(angajaţiispitalului),bolnavii care s-au perindat prin acest spital şi credincioşi cu dare de mână din împrejurimi si de prin alte judeţe ştiuţi şi neştiuţi.
Pavel Emanuel Ioan

Un comentariu:

  1. Frate, eu nu stiu sa cuget/ Sa iubesc,/ Nu stiu de Har/ Dragostea-i mai mare insa/ Jertfa sta chiar in Altar./ Nu-i grea CRucea/ Greu e drumul/ Fara Cruce si-napoi/ Nu-i greu gandul/ Grea e inima cu dor/ Scoate-ti dar din cuget/ Visul "ca eu treubuie sa mor". Eu, tu stim/ Durerea/ Setea dupa Dumnezeu,/ Asta cred ca e placerea/ De-a uita ca asta-s eu. Am primit in taina noptii/ Din a florii vesmant fraged/ Treapta sfant-a bunatatii/ Fie sa te-mbrace SFintii/ Cu al dragostei Sfant Har."Un Om": La poarta Sfintei Invieri/ Statea un Om saracul,/ Statea in plans si in dureri,/ Si nu isi mai gasea leacul./ Aproape insa, la mormant,/ Veni o ghicitoare,/ Cu umblet subred/ Doar cu-n gand -/ Acesta va muri oare?/ El tacea,/ nu-L durea/ Nesimtirea acestei femei,/ Nu era cuprins de lacrimi/ Dar Il durea durerea ei.. Doamne ajuta! Cu noi este Dumnezeu, acum si pururea si-n vecii vecilor. Amin!

    RăspundețiȘtergere